paine de casa

Cand albastrul ochilor tai oglindeste verdele ochilor mei,o culoare noua si nemaivazuta rasare.E o culoare cu miros de paine de casa si nu,nu miroase deloc a pucioasa ci mai degreaba a liniste si a rai.
E o culoare cu sapte petale ce se hraneste cu toata caldura bratelor tale. E o culoare plina de candoare si n-are in ea vreo lipsa de pudoare,e o culoare desprinsa dintr-un Soare-ndepartat, de care oamenii se pare c-au uitat.Eu insami,ca o toanta,am crezut ca ea in lumea asta uracioasa va fi de-a pururi prinsa intr-o plasa in care-si va gasi sfarsitul,dar am gresit,iubitule,pentru ca ea e vie si pana ca ea sa se sfarseasca aici noi vom fi fost de mult plecati intr-o lume imparateasca.
te iubesc,painea mea de casa!

Eu

Alerg!Pulsul imi creste,respiratia devine gatuitoare,alerg,ma uit in stanga,ma uit in dreapta,alerg,ma uit in urma,alerg...sangele vrea sa-mi tasneasca prin obraji,inimavrea sa bata la inaltime astfel ca mi se urca in gat,coastele vor sa se deschida inconstiente ca ma vor strapunge...dar eu alerg.Alerg pentru ca viata e scurta si am nevoie de timp ca sa fac tot ce mi-am propus sau tot ce mi s-a propus...tot ce mi s-a propus?!Interesant,dar din pacate nu am timp sa ma gandesc prea mult la asta pentru ca eu alerg! Sa nu care cumva sa ma intrebati incotro alerg!!!Asta nici macar eu nu stiu si ce e mai ciudat e ca ma uit obsedant inapoi.Chiar si acum cand alerg sa adorm ma uit obsedant inapoi.Pesemne ca imi pare rau...sa fi pierdut ceva in alergare? Imi permiteti sa va spun un secret?Cred ca sunt o alergatoare foarte,foarte buna pentru ca de mult nu am mai vazut oameni cu care sa vorbesc,chiar si asa in alergare.Acum cei pe langa care trec,sau cei pe care reusesc sa-i las in urma sunt alergatori profesionisti;daca nu gresesc ei se antreneaza pentru olimpiada-proba "cine alearga mai iute prin viata".
Am obosit! Am obosit si in plus de asta peisajele sunt din ce in ce mai gri...Cred ca o sa ma intorc mergand incet,in felul asta sigur voi gasi ce am pierdut,daca am pierdut ceva.As fuma!Da!As fuma,am un pachet chiar aici in buzunar,cica intotdeauna in alergare te ajuta putina nicotina.Da,ai aprins tigara,ai tras un fum si nici nu stii cand s-a terminat si cand au mai trecut doua-trei mii de metri.Ma tot gandesc daca am pierdut ceva sau nu.Din buzunare pare sa nu lipseasca nimic.Pai sa vedem,aveam cand am inceput sa alerg:inteligenta(este in buzunarul de sus),incredere(buzunarul din dreapta impreuna cu mandrie si speranta),egoism,frica,indrazneala(buzunarul din stanga),aha si in palarie mai am...Palaria?Unde imi este palaria?!...sigur am pierdut-o in alergare...
Nu stiu ce parere aveti voi despre asta,dar eu am inceput sa fac cativa pasi inapoi,trebuie sa-mi gasesc palaria.Trebuie sa-mi gasesc palaria!In ea aveam tot ce am mai de pret : inocenta.
Nu va faceti griji,Dragostea n-am pierdut-o, am tinut-o mereu inchisa in pumnul meu drept.Mai am oare vreo sansa sa-mi gasesc inocenta,candoarea?Nici nu am pretentii sa o gasesc pe toata.Macar un fir sa mai gasesc...daca ar mai fi cineva sa ma ajute la cautat...
Heeeiiiiii,oameni buni!!!Opriti-va si cautati-va in buzunare!Sigur ati pierdut si voi ceva!!!
Si acum la treaba,am o cale lunga de parcurs inapoi si o comoara de regasit!!!

el

...si dupa toata aceasta lupta o liniste ciudata iti invadeaza fiecare celula a corpului si orice gand despre miscare este lipsit de sens...si aceasta stare de nemiscare pare venita dintr-o lume atemporala guvernata de hodina...